Pontaj digital – ce spune legea în România și în UE (2026)

Răspunsul scurt: România vs. alte țări din UE

Această pagină este informativă și nu înlocuiește consultanța juridică. Pentru detaliile practice ale evidenței orelor în România (ce verifică ITM, amenzi, păstrare) vezi ghidul despre evidența timpului de muncă.

Ce a decis Curtea de Justiție a UE în cazul C-55/18

Punctul de plecare este hotărârea din 14 mai 2019, cauza C-55/18, CCOO contra Deutsche Bank. Un sindicat spaniol a cerut ca banca să înregistreze timpul de lucru zilnic al angajaților. Curtea a constatat că, fără o astfel de evidență, nici lucrătorii, nici autoritățile nu pot verifica dacă se respectă limitele din Directiva 2003/88/CE: media de 48 de ore pe săptămână, repausul zilnic de 11 ore și repausul săptămânal.

Statele membre trebuie să impună angajatorilor obligația de a institui un sistem obiectiv, fiabil și accesibil care să permită măsurarea duratei timpului de lucru zilnic efectuat de fiecare lucrător.

CJUE, cauza C-55/18 (comunicatul de presă nr. 61/19, traducere liberă)

Trei cuvinte contează:

• Obiectiv – orele reflectă realitatea, nu programul teoretic din contract.
• Fiabil – datele nu pot fi modificate fără urmă și sunt înregistrate la momentul lucrului, nu completate din memorie la final de lună.
• Accesibil – angajatul și autoritățile pot consulta evidența.

Curtea nu a impus o formă anume. Fiecare stat poate ține cont de domeniul de activitate și de mărimea firmei. Hotărârea nu obligă, prin ea însăși, la pontaj electronic. În practică însă, o condică completată „8 ore” în fiecare căsuță la sfârșit de lună greu poate fi numită obiectivă și fiabilă.

Ce au făcut alte țări din UE

Spania: registrul orar digital

Spania cere din 2019 un registru zilnic cu ora de început și de sfârșit (art. 34.9 din Statutul Lucrătorilor). Ministerul Muncii a propus un decret regal care ar face registrul exclusiv digital, personal, fără posibilitate de manipulare și cu acces la distanță pentru inspecția muncii. La data scrierii, decretul nu fusese publicat în Monitorul Oficial spaniol (BOE). Detalii, în spaniolă: registro horario digital.

Germania: hotărârea BAG din 2022

Curtea Federală a Muncii din Germania a decis pe 13 septembrie 2022 (1 ABR 22/21) că angajatorii sunt deja obligați să înregistreze timpul de lucru, pe baza legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, interpretată în lumina hotărârii CJUE. Guvernul german a anunțat o reformă a legii timpului de lucru cu evidență electronică și perioade de tranziție pentru firmele mici; la data scrierii, legea nu era adoptată. Detalii, în germană: digitale Zeiterfassung.

Italia: badge-ul de șantier digital

Italia a ales o abordare pe sector. D.L. 159/2025, convertit prin Legea 198/2025, prevede pentru lucrătorii de pe șantierele în antrepriză și subantrepriză un badge de șantier cu cod unic anticontrafacere, care poate fi și digital. Obligația devine operativă abia după decretul de aplicare al Ministerului Muncii. Detalii, în italiană: badge di cantiere digitale.

Direcția comună este clară: evidențe înregistrate pe loc, personal, cu istoric al corecturilor și ușor de predat inspectorilor. Ritmul și forma diferă de la o țară la alta.

Situația în România: ce este și ce nu este obligatoriu

Art. 119 din Codul muncii obligă angajatorul să țină la locul de muncă evidența orelor prestate zilnic de fiecare salariat, cu ora de începere și de sfârșit a programului, și să o prezinte inspectorilor la cerere. Textul nu impune un format. Prin urmare:

• Pontajul electronic este permis, dar nu obligatoriu. Hârtia și Excel-ul rămân legale, dacă arată orele reale pe fiecare zi.
• Nu există aplicații „aprobate” de ITM. Inspectorul verifică datele, nu aparatul sau programul.
• La data scrierii nu am identificat un act normativ publicat care să impună în România pontaj exclusiv digital. Dacă apare, îl vom adăuga aici.

Cerința din art. 119 – ora de început și de sfârșit pe fiecare zi – este deja apropiată de ce a cerut CJUE. Diferența o face modul în care ții evidența: o condică completată retroactiv respectă greu ideea de sistem „obiectiv și fiabil”.

REGES-Online nu este o evidență a orelor

Din 1 ianuarie 2026, REGES-Online a înlocuit complet vechiul Revisal ca registru electronic de evidență a salariaților. Acolo declari contractul: încadrarea, durata timpului de muncă, modificările și încetarea. Nu trimiți acolo pontajul zilnic. Faptul că ai contractele la zi în REGES-Online nu înlocuiește evidența orelor cerută de art. 119. Inspectorii compară însă cele două: un angajat cu normă de 4 ore care apare în pontaj cu 9 ore pe zi ridică întrebări.

Ce verifică Inspecția Muncii

La un control, inspectorii pot cere evidența orelor pentru oricare salariat și o compară cu contractele din REGES-Online, cu statul de plată și cu persoanele găsite efectiv la lucru. Lipsa evidenței sau o evidență care nu arată orele reale se sancționează contravențional conform Codului muncii. Pentru lista amenzilor și a verificărilor, vezi evidența timpului de muncă.

Pontaj digital și GDPR: GPS, selfie, biometrie

Un sistem digital prelucrează date personale, așa că regulile GDPR se aplică de la prima zi. Ce contează în practică:

• Biometria este categorie specială de date (art. 9 GDPR). Amprenta sau șablonul feței, stocate de angajator pentru identificare, sunt greu de justificat dacă scopul poate fi atins altfel. ANSPDCP a sancționat deja o firmă din România pentru pontaj cu amprentă.
• GPS doar la momentul pontajului, nu urmărire continuă. Monitorizarea permanentă a locației depășește scopul evidenței orelor.
• Selfie-ul nu este dată biometrică dacă nu este folosit pentru recunoaștere automată, dar rămâne dată personală: stabilește cât timp îl păstrezi.
• Informare scrisă și evaluare de impact (DPIA). Explică angajaților ce date colectezi, de ce și cât timp le păstrezi. Pentru prelucrări cu risc ridicat, art. 35 GDPR cere o evaluare de impact.

Comparația pe tipuri de sistem (card, amprentă, facial, QR, GPS) și costurile pe 3 ani sunt în ghidul despre pontajul electronic.

Ce poți face de acum, indiferent ce aduce legea

Perioadele de tranziție pot fi scurte când o regulă nouă apare. Pașii de mai jos respectă art. 119 de azi și, în același timp, direcția din celelalte țări UE:

1. Înregistrează ora reală de început și de sfârșit, în momentul în care se întâmplă, nu totaluri scrise ulterior.
2. Fiecare angajat pontează personal, de pe telefonul lui sau de pe o tabletă la intrare.
3. Păstrează istoricul corecturilor: cine a modificat, când și de ce, fără să ștergi înregistrarea inițială.
4. Înregistrează pauzele și separă orele suplimentare, de noapte și de weekend.
5. Lasă angajatul să-și vadă orele și să le confirme lunar.
6. Poți preda evidența imediat: export PDF sau Excel pe angajat și pe perioadă.
7. Evită stocarea datelor biometrice și documentează prelucrarea într-o evaluare de impact.

Cum răspunde QRtimetrack acestor cerințe

Nimeni nu poate promite conformitatea cu o lege care nu a fost publicată. Putem spune ce face QRtimetrack azi față de cerințele „obiectiv, fiabil și accesibil”:

Prețul este 1,99 € pe angajat activ pe lună, minimum 5 angajați facturați, fără TVA. Începi cu 7 zile gratuite pentru maximum 10 angajați. Vrei un punct fix la intrare? Vezi oferta cu tabletă sau află mai multe despre aplicația de pontaj.

Încearcă pontajul digital gratuit 7 zile

Întrebări frecvente